Visele mele, visele mele sunt prea dulci, prea multe, prea copilaroase, prea infinite, prea iubite..Nu te-ai întrebat niciodată care e diferenta dintre tine si cei care îsi realizează visele? Ce crezi ca au ei în plus? Eu mereu mi`am pus această intrebare…
Cred ca totul tine de perseverenta. Ei pot pentru că nu renunta niciodata, pentru ca au un vis în care îşi investesc toata energia, tot timpul. Şi chiar dacă nu reusesc din prima, ei nu renunta, nu se lasă doborati de obstacole şi mai ales nu se saboteaza niciodata singuri asa cum fac eu, cum faci tu…. e nevoie de rabdare, pentru ca daca te descurajezi la primul esec, renunti, te consolezi cu gandul că asa a fost să fie…. Gresesti!!!! pentru ca nu stii ca trebuie să faci mai mult ca pana acum pentru a evolua, a obţine mai mult. Când vezi că nu merge într-un fel, trebuie să schimbi tactica, să o apuci pe alta cale. Dar e usor de vorbit…inca nici eu nu stiu exact cum sa fac asta
Oricum visele mele mi se par mereu greu de implinit…. greu la inceput… dar cu cat perseverez mai mult am impresia ca totul ar putea fi bine.Cred ca e nevoie de o dorinta puternica si de optimism.Se spune ca ne creem propriul univers cu ajutorul viselor noastre.
Oare sunt singura care simte asta???nu ti`a fost vreodata atat de dor de cineva, incat sa simti nevoia sa-l scoţi din visele tale şi sa-l îmbratisezi …???Pentru ca asta simt eu acum…
De cateva zile ma gandesc intr`una la asta. Simt o nevoie teribila sa imi materializez visele si sa imi creez lumea mea…perfecta in felul ei …. am o dorinta atat de puternica sa imi implinesc toate visele incat aproape ca doare. Simt o nevoie teribila de afectiune…. De respect de vorbe frumoase si de incredere… De cateva zile bune , saptamani chiar ma aflu intr`un dezechiibru exagerat de placut…visez intr`una ….astept mult… si zambesc prosteste…bucurandu`ma si de cea mai mica apreciere… de cel mai neinsemnat cuvant… de un zambet de tot… poate ca a iesit si pe strada mea soarele….sau poate e o stare trecatoare… dar totusi sper sa nu visez…nu as vrea sa transform totul intr`un cosmar….
Viata asta mi se pare o intersectie cu sens giratoriu. te`nvarti în jurul aceleiasi inimi până ramai fără lacrimi….
cauti o stafie, toti vorbesc despre ea, putini o vad cu adevarat,
cauti batai de inima pentru dureri de cap…
traiesti cu dorinta de a da ceea ce este al tau altuia şi de a simţi fericirea acestuia ca şi cum ar fi a ta…
am ajuns la concluzia ca …nu conteza ce am in viata ci pe cine am….
M`am trezit ascultand o melodie de suflet …draga mie :X asa ca m`am gandit sa o impartasesc cu voi…poate reusiti sa meditati la visele voastre ascultand`o aici.
Eu am o mie de idei pe care nu le-am pus in practica .
O mie de visuri neinplinite si o mie de zambete nedaruite .Cred ca ceea ce ne defineste pe noi astia , proiectati de vise e lenea…e greu sa actionezi:)) sau teama de esec ?
ApreciazăApreciază
Eu cred ca e normal sa avem multe vise dar e mai important sa știm sa credem in ele indiferent de cât de imposibila par unele. Esecul nu e ceva grav in ziua de azi! Dar teama de eseu da pentru ca îți sta in calea realizărilor 🙂
Si cum ai spus :)) lenea are rolul ei uneori :))
ApreciazăApreciază
Esecul nu e ceva grav in zilele de azi?
Peste tot , cartile de dezvoltare personala , psihologi condamna oarecum melancolia ca stare :)), ce sa mai zic de esec…care e una dintre consecinte :))
ApreciazăApreciază
ApreciazăApreciază